Postări

Se afișează postări din ianuarie 17, 2010

Clisee

Lumea este suprasaturata de clisee. Eu una sunt satula de ele. Toata lumea le foloseste. Cand se intampla sa adopt vreunul sunt atat de jenata ca dau un astfel de exemplu incat trebuie neaparat sa fac mentionari separate: "-Da.STIU ca este un cliseu!" sau simti nevoia de a spune inainte de a vorbi: "-Auzi?!Stiu ca cee ce spun este un cliseu dar...". De ce mi-e jena? Pentru ca mi-e ciuda ca nu gasesc ceva original, spontan iar in final ma declar invinsa....trebuie sa spun cliseul. Adevarul? A devenit un cliseu sa adaugi la sfarsitul/inceputul cliseului faptul ca tocmai ai dat ca exemplu...un cliseu! Pana si folosirea blog-ului este un ..cliseu! Continutul este cu totul altceva. Depinde de originalitatea fiecaruia. Astazi sunt hotarata sa scriu despre Media. Sa vorbesc despre un mare cliseu arhicunoscut. Am renuntat de o saptamana sa ma mai zgaiesc la posturile tv romanesti. Am ajuns la concluzia ca pe langa dependenta, imi creeaza adevarate depresii despre tara

Pasare de noapte

De o saptamana am devenit pasare de noapte si nu in sensul la care va ganditi majoritatea! Am ajuns la concluzia ca daca as avea o pusca cu alice as trage in vecini cum trage un copil cu prastia in gaini. As adopta acest obicei chiar si la varsta mea. Impactul alicelor presupune sa nu mai ramana o pana din gaina (=vecin/a) si vanataile de pe corpul golas sa-i aduca aminte ca trebuie sa invete sa-si tina ciocul intre orele 22:00-6:00. Bun! Nu am pretentii atat de mari, poate la ora asta nu sunt destul de rezonabila...hai sa zicem macar sa mi se lase pentru odihna intervalul orar 1:00-6:00. 5 ore nenorocite de somn doresc pe noapte! Cer prea mult?! Am ghinionul de a sta intr-un bloc construit recent si nimeni nu si-a pus problema ca peretii subtiri vor cauza adevarate depresii in randul oamenilor care vor locui. In dormitor nu mai pot adormi in patul conjugal din cauza ca vecinul meu sforaie exact cand imi este somnul mai dulce. Am incercat sa dau radioul mai tare...din pacate doar pen

Multumesc!

Imagine
dragii mei, Sa va povestesc cum a decurs ziua de ieri: eram extrem de melancolica. Scriam mamei un mail in care depanam niste amintiri din copilarie ( Dap...mama la 55 de ani este in pas cu tehnologia:sta pe mess si da mail-uri! ). Si plangeam de-mi sarea camasa de pe mine ca sa zic asa. Si ma suna Alinutza. Doamne ...prost moment si-a nimerit! Nu-i raspund. Plangeam de mama focului din cauza amintirilor evocate si Alinutza mea nu se lasa. Suna iar! OMG...stai sa raspund e ceva urgent. S-a intamplat ceva rau! De ce insista?! Tocmai acum. Si raspund. Are nevoie urgent sa vorbeasca cu mine. Ceva cumplit de transmis. Nu supravietuieste pana maine daca nu vorbeste cu mine. Sa ne intalnim undeva ce sa facem? Intreb eu ( fata mi-o simteam stransa..era cute de la lacrimi ) -poti sa supravietuiesti pana mai tarziu?:D Alina- nu cred ca pot. -Bineee. -Vino la mine. Ii dau directii ce si cum! Si ma uit pe fereastra dupa ea! Intre timp gandurile isi faceau buluc in mintea mea: a murit mama ei!

O naluca

Nu stiu ce a fost.Oare cum se defineste o naluca?Conform DEX-ului inseamna o fiinta fantastica, imaginara, inchipuire desarta, inselatoare,iluzie. Cred ca am dat o definitie destul de concreta! Imi este peste puteri sa pot detalia! Am speranta ca totusi naluca se va transforma in realitate!Ar fi primul pas pentru a putea coexista alaturi de ceilalalti semeni si totodata primul pas pentru a accepta provocarea de a lasa trecutul in urma! Noapte buna naluca...oriunde te-ai afla! Cu siguranta "gandurile de miezul noptii" se vor intinde pe toata durata zilei de acum incolo. In schimb .....lasa noaptea sa slujeasca agoniei!