Postări

Se afișează postări din 2010

Nume de cod: Anxietate

...si imi place sa ma pitesc in cat mai multe locuri din mintea omului. Imi intind tentaculele catre orice speranta de mai bine. Nu las nimic folositor sa iasa la suprafata. Astept in taina nespunand nimic, ce poate sa dea de banuit sau ce poate striga dupa ajutor. Sadesc in inima ta cele mai adanci indoieli. Profit de slabiciunea ta pentru a-mi creea mediul perfect. Incerc sa progresez incet dar sigur. Sunt cu tine pretutindeni: la munca, la cumparaturi, alaturi de prietenii tai iar noaptea inainte sa dormi iti redau cele mai negre ganduri. Insomnia este una dintre cunostintele mele. La ce bun sa dormi cand ai atatea la care sa te gandesti. Exemple sunt cu sutele: te doare pieptul de cateva zile si singurul prognostic pe care ti l-ai pus este ca in curand vei muri. Nu ai ales varianta de a te consulta un medic ci doar ai mers pana in celalalt capat...acolo unde lumina se stinge sau e prea scumpa pentru a ti-o permite. In fiecare dimineata constanti ca de fapt nu mori dar o data cu las

Pissed off!

Wow, I can't believe my eyes. My visitors just adore me :P. Today, I want to please most of my fans and write an article about how I feel when I'm pissed off. Why I write into English...well..because I'm so pissed off about practicing my English. I have no one who I can practice so I guess that the best way is to write. Please forgive me if I make huge mistakes..or just little ones...and please keep your observation for yourself. I don't care about my spelling...i just want to feel free to talk all about my feelings and is very easy to do that in English. Generally speaking...I'm often so pissed off about everything/everybody. I'm so pissed about my "talent" in observing every little shit in my life. I have so called " generalized anxiety" and for those who have no clue what I'm talking about please check this link and feed yourself with details of how wrong can be my life: http://en.wikipedia.org/wiki/Generalized_anxiety_disorder As I

Din bucataria mea

Imagine
Azi a fost o zi dedicata dulciurilor de post: placinta cu mere si chec cu cacao. Sunt retete incercate pentru prima oara. Maine voi reveni cu poze despre minunata paine facuta in casa. O nebunie! Nici nu se compara cu cea din comert sau cea facuta la masina. Te muncesti ce-i drept la framantat dar in final eforturile iti vor fi rasplatite.

Malagamba

De ceva timp ma tot dedic micilor delicii culinare. Nu fac nimic special sau complicat ci doar incerc pe cat posibil sa nu mai mananc atat de mult la restaurante. Avand in vedere ca mancarurile traditionale mi le pot face chiar eu acasa am decis ca atunci cand voi iesi afara sa-mi rezerv un locsor doar pentru anumite experiente culinare inedite cercetand inainte piata restaurantelor. Ca un prim exemplu pot spune ca am fost de curand, la recomandarea www.foodblog.ro intr-un restaurant mic si cochet numit Malagamba ce serveste doar mancare italiana. Patronul este irlandez si a decis sa-si incerce norocul si in Romanica. Dupa ce am citit un articol despre el http://www.foodblog.ro/2010/09/interviu-john-mccarthy-proprietar-malagamba-bucuresti/ m-am decis sa ma duc la fata locului si sa incerc: eu -Ravioli al pomodoro ( Ravioli umpluti cu branza si spanac, intr-un excelent sos de rosii al case), greierasul -Sapori d'Asia ( preparat cald ce contine: Rucola, muschi de vita, rosii c

Pasaportul, va rog!

omul tinde sa uite de cele mai multe ori raul ce i se face( direct sau indirect ) Acum cateva zile m-am urnit in sfarsit sa-mi fac pasaportul. Inainte de ma prezenta la Directia de Pasapoarte am rasuflat usurata de numarul maricel al ghiseelor pentru depunerea dosarelor. Mi-am spus in sfarsit nu trebuie sa stau la cine stie ce coada interminabila iar in privinta actelor nu trebuia decat sa achiti taxele la CEC. O data ajunsa acolo, dpdv al mediul eram intr-o curte plina de gunoaie, prost asfaltata, decorata pe margini cu banci si dotata cu o tasnitoare nefunctionala. In mod paradoxal ar trebui romanii sa se buluceasca pe poarta emigrarii nu rromii! Multi isi faceau pasaport pentru ca aveau copii mici si este mult mai facil decat sa faci de fiecare data procura (din cate am inteles eu). M-am indreptat catre una din cladiri unde erau 3 ghisee dar nu destui functionari deoarece un ghiseu era inchis. Coada mare nu era dar majoritatea avand copii, procesul dura si 30 de minute deoarece

Metamorfozarea femeii

Nu stiu daca ati observat calitatea reclamelor noastre si nu ma refer la calitatea produsului ci a strategiei de marketing care este gandita cu popoul. Poate ca nu ar trebui sa acord o atat de mare importanta acestor pauze dintre emisiuni sau filme dar totusi trebuie facuta o analiza deoarece ele te cam aburesc timp de mai bine de 10 minute si de ce sa nu recunosc cateodata imi place sa ma uit la reclame si cu siguranta nu sunt singura care crede acest lucru. Din pacate imi vine sa-mi dau palme cand vad cata bataie de joc se infiripa printre randurile reclamelor. Traduceri ambraburite, rastalmacite si subtitrate ce duc la pierderea esentei si la incetosarea perceptiei noastre asupra produsului respectiv. Am propus sa deschid un amplu subiect pe baza acelor subtilitati pe care nimeni nu le observa dar cu siguranta deranjeaza la nivelul subconstientului nostru: 1)Metamorfozarea femeii : in primul rand vreau sa evidentiez conditia femeii din zilele noastre: daca in trecut a dus adevarate

Simpla sau complexa?

Ghandi spunea ca tot ceea ce faci in viata este nesemnificativ dar trebuie sa faci. Nimeni nu o sa faca in locul tau. De ce trebuie sa le fac? De ce nu-mi pot trai viata asa cum este ea? Am zile cand ma simt nefericita si nu stiu de ce. Am tot ceea ce imi doresc, iubesc, am planuri de viitor, vise, sperante dar din pacate am si multe parti negative care ma apasa din ce in ce mai rau. Nu-mi place ceea ce am devenit. Nu-mi place barfa si totusi uneori o intretin, nu-mi plac toti oamenii din jurul meu si cumva totusi trebuie sa-i accept pentru ca asa trebuie. Altfel m-as trezi singura. Nu-mi plac parerile unora si iata ca trebuie sa le iau asa cum sunt. Altfel as fi data la o parte sau nimeni nu m-ar mai intreba ce parere am. Ma implic in problemele altora crezand ca sunt o buna ascultatoare si un bun prieten dar de fapt incerc sa ma fac indispensabila pentru cel ce jeleste pe umarul meu. Incerc sa-l fac dependent de sfaturile mele dar de cele mai multe ori ajung la zicala: drumul spre i

Noua Casa

A trecut atata timp de cand nu am mai scris nimic si totusi asta seara m-am urnit sa mai creez ceva din respect pentru putinii mei cititori drept pentru care le multumesc pentru vizitele pe care mi le fac din cand in cand. S-au intamplat destul de multe lucruri, unele chiar in bine cum ar fi de exemplu faptul ca m-am mutat in alta casa, am reusit sa evadez din acel loc plin de nebuni, turci, pitipoance,golani, tigani burdusit cu fel de fel de masini care mai de care mai bengoase, captusit cu tonalitati de manele sub diverse tipuri: serenade, doine de zbucium, acappella style etc. Intr-un final am reusit sa-mi reglez si dulcele meu somn. Am ascultat de sfatului cuiva si mi-am cumparat dopuri de urechi care sunt pur si simplu extraordinare. Ajunsesem sa-mi iau cate 3-4 perechi si in fiecare dimineata le spalam cu sapunel si le atarnam prin baie ca pe o bine meritata expozitie....expozitie de dop-uri. Pacat ca nu se gasesc sub diverse colorituri ar fi fost ceva. O data cu aceste dopuri

Visul de aseara

Am avut aseara un vis incredibil. Am spus ca ar fi pacat sa nu impartasesc minutele de "revelatie" cu cei care imi viziteaza blog-ul. Visul avut a fost remarcabil. A fost mai tare decat o emisiune a lui Mircea Badea. Eram intr-o camera cu Udrea si Basescu. Stateam toti la o masa ovala. Aveam impresia ca ma aflam intr-o oarecare audienta. Nu stiu exact dar cu siguranta ceea ce se discuta era intr-un fel secret. Nu trebuia sa afle nimeni. Parca trebuia sa existe o marturisire asa era toata scena conceputa. Udrea spune: "Multumesc dl Basescu ca m-ati ales sa fac parte din partidul dumneavoastra. Sa stiti ca am avut oferte si de la alta firme ca de exemplu Altman( nu ma intrebati ce este ca nu stiu...eu doar redau exact ce am visat) dar le-am refuzat." Apoi spune timida si cu roseata in obraji: "Dumneavoastra sunteti cafeaua si eu zaharul" :)))) . Incep eu sa rad de situatia existenta si sa-i intreb ironic: " Dar voi stiti de ce rad??" Si ei spun:

Pasarea de zi...migreaza!

Presupun ca va intrebati cu totii de ce nu mai scriu atat des. Pai un lucru este sigur: am gasit cheia succesului de a capitula timp de 10 ore/noapte in patul meu dragalas :). Nu stiu cum am reusit acest lucru dar cred ca totul se datoreaza minunatelor mele dopuri de urechi achizitionate de la farmacie. Sunt ale naibii de scumpe dar izolarea auditiva este tot ce conteaza. Imi plac ca sunt portocalii si legate cu snur intre ele ori sa nu le pierzi prin adancul urechii ori sa le poti scoate cu usurinta ca la masele. Se pot spala si atarna pe unde se poate ca la o adevarata expozitie. Unii colectioneaza timbre, laterne altii....dopuri! Sunt curioasa daca mai gasesc si pe alte culori; de exemplu in cora sunt la cutiuta cate 2 perechi si detin 2 culori: alb si galben. Proasta inspiratie sa alegi galben pentru asa ceva :). Cat despre vecini, ce mai pot spune? Sunt la fel ca inainte singura deosebire ar fi ziua deoarece este mai liniste iar noaptea, spre norocul meu, adorm si eu ca un om no

Vacarmul din parcuri

Primul gand pe care il ai minte, in momentul cand soarele iti ranjeste la ferestra, este sa te plimbi. Dar astfel de ganduri devin adevarate capcane pentru cei care cred ca un moment de relaxare vine dupa o plimbare in parc. Mi-as dori din tot sufletul sa pot ignora grupurile de tarani care vorbesc tare persifland alti oameni de prin parc...sa pot lovi meclele scuipatoare de bomboane agricole ....sa pot arde cu privirea tiganeala pitipoancelor ce-si umplu botul de sclipici roz....sa pot da suturi celor care se cred proprietari de trotuar pentru a-si etala borsche-ul cayenne si nu numai. Sa iesi in parc iti cere multa stapanire de sine. Mi-as dori sa fiu invizibila si sa am un pistol cu bile. Sa pot nenorocii barbatia unora pentru a nu aduce pe lume altii ca ei si sa pot tumefia fetele huliganilor care fac pe smecherii in cete bine inchegate. Sa-ti iei gandul de la plimbari romantice cu barca unde vin cei angajati pe o bruma de "salariu" cu " da-mi si mie conasule..trai-t

Eu nu ma lepad de Romania ci ea se leapada de mine!

Simt ca trebuie sa scriu, sa fac asta pentru mine si pentru cei care sunt ca mine. De peste o luna de zile m-am hotarat impreuna cu sotul meu sa emigram in alta tara. Nu va imaginati de cata lume m-am putut lovi dornica sa-mi demonstreze ca decizia noastra este una total gresita si ca in final ne vom intoarce in tara cu coada intre picioare, ca le vom da dreptate si ca abia asteapta sa vada dezamagirea pe chipul nostru. Placa lor cea mai folosita este: "ai impresia ca acolo o sa-ti fie usor?".Oare care sunt adevaratele motive care ii fac sa gandeasca in felul asta deoarece in discutiile mele cu ei niciodata nu am lasat impresia ca ma duc acolo ca sa-mi fie usor asa ca de ce nevoia asta, de a mi se spune de mii de ori ca va fi greu..ca vei munci pana nu mai poti....ca nu te vei simti integrata..ca-ti va fi dor de Romania...ca-ti va fi dor sa vorbesti limba natala. Toti ma judeca pana la sange de parca incalci cel mai mare sacrilegiu. Ma simt de parca sunt stigmatizata! Piatra

Scrisoare deschisa catre vecinii mei!!!!

Stimati vecini, De cand ne-am mutat in acest bloc va spun din tot sufletul ca m-am saturat pana peste cap de certurile/discutiile dvs. in special de cele nocturne. Daca ziua incerc din rasputeri sa va suport tipetele, urletele si bocaniturile am pretentia macar ca noaptea (incepand cu ora 23:00) sa aveti un pic de decenta si sa faceti liniste. In privinta discutiilor aprinse am ajuns sa aflu si cele mai intime detalii. Stiu ce teme dezbateti, care sunt problemele in viata dvs de cuplu si sincer/a sa fiu nu am dorit niciodata sa aflu astfel de amanunte. Poate nu stiati dar am si un blog personal in care v-am facut vedete. Avand in vedere ca peretii acestui bloc sunt extrem de subtiri in toate cele 4 zari imi este imposibil sa ma prefac ca nu va aud. Nu sunt genul care sa va bata de fiecare data in teava pentru ca se mai intampla sa existe discutii contradictorii in orice camin dar totusi oameni buni tineti cont ca acest bloc este facut din economie si fiecare om din orice apartament

Raceala de primavara

Nu stiu cum e la altii dar eu de fiecare data racesc cand se schimba anotimpul. 4 anotimpuri avem de 4 ori racesc. Cand eram mititica, si in varsta si in inaltime, raceam cumplit de rau. Boleam in pat zile intregi cu capul infasurat de comprese cu spirt, cu ciorapii imbibatii de otet ca sa se mai duca din febra si cu urechile infundate de vata ...cu spirt evident... ca sa mai "suga" din raceala. Biseptolul facea legea pentru amigdalele mele ce luau, usor dar sigur, forma unui papion din cauza inflamarii. De bine de rau, eram cam dependenta de picaturile Rinofug. Dar ce dependenta? Ce delir? Imi provocau o somnolenta dulceee...ajunsesem sa se lase salteaua de la timpul petrecut in pat. Parca mirosea a spital camera mea. Servetele nu erau..sau daca erau nu gaseai sa cumperi. Pentru drenarea nasului foloseam batiste si pierdeam mai toata ziua sa gasesc cate un coltisor curat pentru suflarea trompetei deoarece imi era tare lene sa le spal. Si cand ma inselam asupra coltisorul

Unde este "acasa" ?

Ai simtit vreodata ca nu apartii locului? Eu da. Simt asta tot timpul. Nu stiu unde imi este locul. Nicaieri nu ma pot simti "acasa" si asta doare enorm de mult. Zi de zi si noapte de noapte traiesc ca si cum astept ceva. Astept sa simt ca acolo oriunde ar fi asta va fi "acasa". Si ma tem zilnic ca poate casa mea nu este nicaieri. Ma tem ca linistea la care tanjesc nu o sa vina niciodata. Nu simt ca duc o viata normala, ca o traiesc ca atare si cu bune si cu rele. Oare care o fi adevaratul raspuns? De ceva vreme ne dorim sa plecam din Romania pentru totdeauna. Am peste 1000 de motive pentru aceasta decizie si acest lucru imi prelungeste si mai mult agonia pentru ca nu stiu daca vom reusi cu adevarat sau nu. Nu vreau sa nutresc la asa ceva de fiecare data pentru ca daca lucrurile nu ar iesi cum ne-am astepta m-ar demoraliza total. Incep sa am o mare fobie in a-mi dori unele lucruri, pentru ca daca se intampla sa am acel "ceva", cu siguranta ar veni si dez

Somer: bine sau rau???

De cand mi-am dat demisia primesc de la prieteni/cunostinte/fosti colegi aceeasi intrebare si incepe sa ma irite destul de mult. Prin urmare, m-am gandit sa raspund tuturor curiosilor la intrebarea ce sta pe buzele tuturor: "Cum este sa fii somer?" Rad un pic cand ma gandesc ca o astfel de intrebare imi este adresata sub diferite forme: din politete "Ce ai mai facut?"- adica un somer nu mai prezinta interes pentru o conversatie amicala ce are totdeauna ca punct de plecare/incheiere locul de munca; usor ironic zambind cu dintii aranjati ca la taraba in piata...albi stralucitori si ascutiti, de genul "Eu am job ce bine de mine", din compasiune "Si cum te simti de cand nu mai lucrezi?" -apreciez compasiunea dar folositi-o in doze mai mici deoarece nu am de gand sa ma sinucid; din invidie "Ce viata!!!" etc. Vreau sa calmez spiritele mai mult sau mai putin incinse si sa va spun: Don't Worry and Be Happy for Me! Apreciez toate intre

Call me....Addicted!

Imagine
Acu 2 saptamani vroiam sa tin o intreaga predica despre mania Facebook. O manie ce a atins absolut toate cunostintele, toate rudele, toti prietenii, toti colegii etc. Nu reuseam sa inteleg nevoia de a te inscrie pe un astfel de site. La ce bun? Ca sa nu mai zic ca cireasa de pe tort consta in jocurile Facebook- FarmVille, Cafe World, Petville, Fishville etc. Ce se intampla oameni buni? Unde ajungem? Trebuie sa fim cu picioarele pe pamant nu sa ne facem o viata virtuala ce consta in cafenele si ferme. Cum poti petrece atat timp in fata calculatorului?? Ei bine vreau sa demonstrez ca totul e o prostie si ca inscrierea la astfel de jocuri ma va lasa la fel de indiferenta cum eram si inainte. Addicted? Who? Me? No way! Prin urmare au trecut 3 zile si viata mea se desfasoara in urmatorul mod: ora 10:00: Cafe world - trebuie sa am grija sa am cat mai multi clienti. Cum sa fac asta? M-am documentat pe google: trebuie sa caut cat mai multi vecini...sa schimb decorul mai des...sa vizitez vecin

Varcolacu' la lumina zilei

Imagine
Ieri, dupa o mare absenta de la lumina zilei, a trebuit sa ies afara! In lume! Imi rezervasem niste bilete la o piesa de teatru si era musai sa le ridic. Asa ca a trebuit cu chiu cu vai sa ma trezesc dupa doar 4 ore adormite..la ora 8:00. Atat de dimineata! Practic, pentru mine era ca si cum m-am trezit cu noaptea in cap. Am facut rapid un dus de 30 de minute :) si pasare fiind mi-am luat zborul printr-un oras flescait de zapada cu oameni mohorati, nervosi in trafic si iritati de inca o zi de munca. Ma bucuram daca eram insotita si de cateva raze de soare dar nu s-a putut. Prima oara mi-am odihnit aripiile la Sala Dalles, am inteles ca este expozitia Primaverii si cum sunt innebunita dupa martisoare abia asteptam sa-mi clatesc ochii. Dar am fost cumplit dezamagita de puzderia de magazine ce vand argint sub diferite forme, de aceeasi baraca cu produse Avon, aceleasi buticuri de kitch-uri ce le vezi cu ocazia mai multor sarbatori. Nu conteaza daca este Craciun,1 Martie sau Pasti ei vand

Pasare de noapte 3

Atata timp cat voi locui in aceasta casa cu siguranta voi scrie o adevarata franciza avand ca tema handicapul meu de a adormi ca un om normal. Oameni buni de data asta este liniste pe campul de batalie. Piti poate ca si-a parasit stapanul feroce, mandrul posesor al unui Hummer ce nu-si mai odihneste demult timp cauciucurile groase pe carosabilul plin de zapada. Nu se mai aud vestitele intrebari"Ai inteles?!"....foarte posibil sa o fi luat-o razna respectivul, de cand a plecat dra, deoarece in jur de ora 1:00 acesta canta in baie cu o deosebita proasta ureche muzicala. Cine stie poate lui Gicu i-ar fi placut o astfel de companie! Poate din aceasta cauza nu i-am mai vazut piciorusele prin baia mea! Ei bine, asta seara la ora 1:00 ma hotarasem sa gatesc! Am spus ce rost mai are sa astept maine sa gatesc cot la cot cu Greierasu', cand acesta poate foarte bine sa deschida ochisorii in zori diminetii si sa se bucure lacom la bucatele de pe aragaz (o supa si un pilaf de/cu pu

In RATB

Ieri m-am decis sa merg 3 statii cu Ratb-ul pana la Piata Unirii. Mare greseala! Mare greseala in general sa iei RATB la ore in care traficul este infernal. Pentru cei care nu au de ales ....condoleante! As fi mers cu cea mai mare placere pe jos daca zapada ar fi fost inlaturata dar nu ai sa vezi asa ceva. Ca animalele mergem si purcedem la drum batatorind zapada de zor dintr-un capat in altul. M-am indreptat spre statie. Nici macar acolo nu au inlaturat zapada! Stateam toti cocotati ca barzaunii pe munti de zapada. Adevarul era ca, la acea inaltimea, vedeam foarte bine orice masina venea spre noi. La naiba...puteam sa vedem si daca vine vreo cometa spre noi si ne fericeste pentru asteptarea cumplita din statie. In fine. Soseste masina in statie, coboara de pe munte si urca-te la gramada. Impinge si tocmai cand credeai ca stai cat de cat bine mereu se gaseste cineva sa se urce pe ultima suta de metri si sa te faca un minunat sandvis. Ma uit in jurul meu sa vad ce fel de specimene am:

Rugaciuni Online

Astazi mi-a atras atentia un articol destul de interesant de pe site-ul www.gandul.ro. : http://www.gandul.info/reportaj/pentru-ce-se-mai-roaga-romanii-sa-se-vindece-de-vraji-fisuri-anale-si-sa-li-se-intoarca-acasa-cainii-pierduti-5478875 Am intrat si eu de curiozitate pe divinul site si intr-adevar daca vrei ca dorinta sa ti se implineasca nu trebuie decat sa postezi rugaciunea: "În fiecare dimineaţă, în jurul orei 07.00, şi în fiecare seară, începând cu ora 21.00, cineva se roagă pentru tine". Criza economica se pare ca scoate la iveala locuri de munca exact unde te astepti cel mai putin. Ma intreb oare de ce aceste ore? In jur de ora 7 dimineata.....cine stie poate Dzeu este mai odihnit si in fiecare seara incepand cu ora 21:00....ora 21:00 pana cand? De ce nu se poate si dupa-masa?! Chestiunea in sine nu tine cont de confidentialitate deoarece pe site sunt dezvaluite numele intregi ale credinciosilor si de asemenea adresa de mail unde le poate raspunde Dzeu :). (zic eu!)

Jucariile Copilariei

Va invit sa vizualizati al doilea blog http://jucariile-copilariei.blogspot.com De asemenea astept sa participati la devoltarea lui pentru a putea demara un proiect mult mai vast si diversificat!

Capitolul 1 -Nimic nu este intamplator

Majoritatea oamenilor cred ca menirea noastra, a tuturor este sa traiesti o viata cat mai indestulata, cat mai bogata. Sa nu fi impovarat de lipsuri. Totdeauna vrem sa avem tot ceea ce este mai bun, sa detii lucrurile cele mai visate, cele mai dorite. Sa nu avem grija banilor, sa detinem proprietati, masini, case. Sa ne falim cu mobila cea mai eleganta, decorul cel mai stilat, bucataria cea mai moderna. Sa ne laudam cu cele mai scumpe cadouri. Si dupa ce ravnim la tot ce defineste purul materialism adaugam la sfarsit cu o mare teama ca cea mai importanta dorinta din lume este de fapt sanatatea! Cat de visatori putem fi daca dupa atatea enumerari a celor mai apreciate bunuri ne resemnam subit si ne aducem aminte de sanatate?! Este cea mai importanta dintre toate. Fara sanatate nu ai cum sa te bucuri de toate cele. La ce rost sa le avem daca nu suntem sanatosi. Si daca suntem sanatosi, ce? Mereu vom vrea si mai mult.Habar nu avem sa ne bucuram de viata noastra. Sa o apreciem asa cum se

Vise

Am impresia ca detin un impresionant palmares de vise. Este o zestre nemaipomenita ce nu mi-o poate lua nimeni. Eu singura o controlez, mintea o poate imbunatati si tot ea o poate transforma in cosmar. Nimeni nu viseaza asa cum o fac eu. Cand ma trezesc imi place sa stau in pat, un pic mai mult ca sa pot memora ceea ce am visat, altfel uit si imi este extrem de dificil sa-mi aduc aminte. Cateodata ma trezesc brusc si imi este ciuda pentru ca nu am trait si sfarsitul visului, drept pentru care iar stau in pat ceva timp si incep sa impletesc itele visului cum imi place mie. Sa fac un final astfel incat sa mai simt inca o data ca fac parte dintr-o lume aparte, plina de supranatural, o lume ce incalca legile fizicii,vreau sa cred pentru cateva secunde ca destinul meu este mult mai palpitant decat normalitatea care ma inconjoara zi de zi. De putine ori chiar am reusit sa ma intorc in vis, sa-l reiau exact de unde am ramas. Pentru o buna perioada de timp am visat ca zburam. Era atat de fru

Pasare de noapte 2

De cand mi-am dat demisia stiam ca voi ajunge sa pierd noptile si ziua sa dorm ca varcolacii, ascunsa in camera cu draperiile trase sa nu cumva sa intalneasca pielea mea cateva raze de soare. La cat de frig a fost afara, in camera am crezut ca dorm pe plaja, pe nisipul fierbinte simtindu-mi gatlejul uscat, deshidradat, in timp ce mintea imi era amortita de orele adormite in aceasta toropeala. Care -15 grade? In camera erau 30 de grade! Metoda de a ma trezi din visurile tropicale este sa deschid un pic balconul suficient incat pielea sa mi se infioare de gerul ascutit care lovea in mine simtindu-ma ranita de zeci de ace de brad. Intr-o zi, aceasta stare euforica s-a schimbat. M-am trezit in niste tipete, ragete, spargeri de vaze incat am crezut ca noaptea a devenit ziua de fapt si cosmarul noptii reincepe. Imposibil! Eu dorm ziua deoarece este liniste, pace asa cum ar trebui sa fie intr-un bloc de oameni normali. Toata lumea este plecata la munca. Sunt libera. Pasarea de mine nu mai e

Clisee

Lumea este suprasaturata de clisee. Eu una sunt satula de ele. Toata lumea le foloseste. Cand se intampla sa adopt vreunul sunt atat de jenata ca dau un astfel de exemplu incat trebuie neaparat sa fac mentionari separate: "-Da.STIU ca este un cliseu!" sau simti nevoia de a spune inainte de a vorbi: "-Auzi?!Stiu ca cee ce spun este un cliseu dar...". De ce mi-e jena? Pentru ca mi-e ciuda ca nu gasesc ceva original, spontan iar in final ma declar invinsa....trebuie sa spun cliseul. Adevarul? A devenit un cliseu sa adaugi la sfarsitul/inceputul cliseului faptul ca tocmai ai dat ca exemplu...un cliseu! Pana si folosirea blog-ului este un ..cliseu! Continutul este cu totul altceva. Depinde de originalitatea fiecaruia. Astazi sunt hotarata sa scriu despre Media. Sa vorbesc despre un mare cliseu arhicunoscut. Am renuntat de o saptamana sa ma mai zgaiesc la posturile tv romanesti. Am ajuns la concluzia ca pe langa dependenta, imi creeaza adevarate depresii despre tara

Pasare de noapte

De o saptamana am devenit pasare de noapte si nu in sensul la care va ganditi majoritatea! Am ajuns la concluzia ca daca as avea o pusca cu alice as trage in vecini cum trage un copil cu prastia in gaini. As adopta acest obicei chiar si la varsta mea. Impactul alicelor presupune sa nu mai ramana o pana din gaina (=vecin/a) si vanataile de pe corpul golas sa-i aduca aminte ca trebuie sa invete sa-si tina ciocul intre orele 22:00-6:00. Bun! Nu am pretentii atat de mari, poate la ora asta nu sunt destul de rezonabila...hai sa zicem macar sa mi se lase pentru odihna intervalul orar 1:00-6:00. 5 ore nenorocite de somn doresc pe noapte! Cer prea mult?! Am ghinionul de a sta intr-un bloc construit recent si nimeni nu si-a pus problema ca peretii subtiri vor cauza adevarate depresii in randul oamenilor care vor locui. In dormitor nu mai pot adormi in patul conjugal din cauza ca vecinul meu sforaie exact cand imi este somnul mai dulce. Am incercat sa dau radioul mai tare...din pacate doar pen

Multumesc!

Imagine
dragii mei, Sa va povestesc cum a decurs ziua de ieri: eram extrem de melancolica. Scriam mamei un mail in care depanam niste amintiri din copilarie ( Dap...mama la 55 de ani este in pas cu tehnologia:sta pe mess si da mail-uri! ). Si plangeam de-mi sarea camasa de pe mine ca sa zic asa. Si ma suna Alinutza. Doamne ...prost moment si-a nimerit! Nu-i raspund. Plangeam de mama focului din cauza amintirilor evocate si Alinutza mea nu se lasa. Suna iar! OMG...stai sa raspund e ceva urgent. S-a intamplat ceva rau! De ce insista?! Tocmai acum. Si raspund. Are nevoie urgent sa vorbeasca cu mine. Ceva cumplit de transmis. Nu supravietuieste pana maine daca nu vorbeste cu mine. Sa ne intalnim undeva ce sa facem? Intreb eu ( fata mi-o simteam stransa..era cute de la lacrimi ) -poti sa supravietuiesti pana mai tarziu?:D Alina- nu cred ca pot. -Bineee. -Vino la mine. Ii dau directii ce si cum! Si ma uit pe fereastra dupa ea! Intre timp gandurile isi faceau buluc in mintea mea: a murit mama ei!

O naluca

Nu stiu ce a fost.Oare cum se defineste o naluca?Conform DEX-ului inseamna o fiinta fantastica, imaginara, inchipuire desarta, inselatoare,iluzie. Cred ca am dat o definitie destul de concreta! Imi este peste puteri sa pot detalia! Am speranta ca totusi naluca se va transforma in realitate!Ar fi primul pas pentru a putea coexista alaturi de ceilalalti semeni si totodata primul pas pentru a accepta provocarea de a lasa trecutul in urma! Noapte buna naluca...oriunde te-ai afla! Cu siguranta "gandurile de miezul noptii" se vor intinde pe toata durata zilei de acum incolo. In schimb .....lasa noaptea sa slujeasca agoniei!

Ora Destainuirii

AZI ma simt plina de furie. Imi vine sa urlu de durere. Sa fug departe. Sa numai vorbesc cu nimeni. Sa numai dau explicatii nimanui referitor la cum ma simt. Oricate explicatii ai da nu primesti nimic bun in schimb. Vorbele bune nu-si mai pun pecetea pe rana ta. E ca si cum devii imun la orice metoda de a te simti mai bine. In astfel de momente nu am nevoie de nimeni in preajma mea. Nu doresc sa fac confesiuni. Nu doresc sa ma simt obligata sa le fac. La ce bun sa existe? Cine sa ma inteleaga cu adevarat? Orice cuvant spus se uita. Ce poate sa faca un om ca sa te simti mai bine? Ce poate sa zica? Cum iti poate alina cineva orice freamat? Vreau ca astfel de momente sa-mi apartina doar mie! Daca nimeni nu le intelege "in mine" doresc sa ramana pe vecie!

Liber Profesionist

Doi ani de zile salariul nu mi s-a marit si nici sanse de promovare nu au existat. Sefa mea, asa cum a recunoscut, a fi team-leader in departament inseamna sa-si vada propriile interese. Ni s-a impus un target lunar ce nu se indeplinea niciodata. O conditie a fost sa atingem un procentaj fix de indeplinire a unei anumite activitati. NICIODATA nu s-a atins acest target timp de 1 an de zile. Cum iti poate declara la sedinta ca eforturile vor fi rasplatite daca nu puteai sa atingi targetul? Departamentul a avut oameni exceptionali deci iesea din calcul ca TOTI eram incompetenti dar...compania este renumita la a pierde oameni buni pe banda. Din pacate multi sunt blocati pe fondul "crizei economice" si statul pe loc te imbolnaveste practic. Un om ce intra acum in departament ca nou angajat avea salariul egal cu al meu. Vechimea mea nu a contat. Am spus de fiecare data ca acest target nu este corect estimat, este o sclavie sa fim amenintati ca vom da note explicative de ce am ale