In RATB

Ieri m-am decis sa merg 3 statii cu Ratb-ul pana la Piata Unirii. Mare greseala! Mare greseala in general sa iei RATB la ore in care traficul este infernal. Pentru cei care nu au de ales ....condoleante!
As fi mers cu cea mai mare placere pe jos daca zapada ar fi fost inlaturata dar nu ai sa vezi asa ceva. Ca animalele mergem si purcedem la drum batatorind zapada de zor dintr-un capat in altul.

M-am indreptat spre statie. Nici macar acolo nu au inlaturat zapada! Stateam toti cocotati ca barzaunii pe munti de zapada. Adevarul era ca, la acea inaltimea, vedeam foarte bine orice masina venea spre noi. La naiba...puteam sa vedem si daca vine vreo cometa spre noi si ne fericeste pentru asteptarea cumplita din statie. In fine. Soseste masina in statie, coboara de pe munte si urca-te la gramada. Impinge si tocmai cand credeai ca stai cat de cat bine mereu se gaseste cineva sa se urce pe ultima suta de metri si sa te faca un minunat sandvis. Ma uit in jurul meu sa vad ce fel de specimene am: de la perversi pana la hoti. Nimic suspect. Dupa ce am inspectat zona ma gandeam "Pentru ce sa mai compostez biletul daca circul in astfel de conditii?" Pe langa acest aspect este fantastic cand auzi in difuzor ca pentru a circula civilizat trebuie sa platesti biletul. Eee...mi-e rusine sa recunosc ca nu cunosc in totalitate standardele de a circula civilizat.
Cum stateam eu ingramadita cu alti semeni ma uit in jurul meu si observ ca nu este nici un geam deschis. Daca nu ar scrie 104 pe masina ai avea impresie ca este vreun transport mobil de sauna. Suntem oricum in pericol de a deveni obezi si se gandesc la binele nostru! Bineinteles ca primul gand care iti vine in cap este sa rogi pe cineva sa deschida geamul. Stateam in trafic..ce curent te mai poate trage?! Dar pur si simplu mi-a fost jena sa deschid gura, teama de fapt, pentru ca in momentul in care as fi deschis gura toata lumea s-ar uita la mine ca niste bovine; si cu siguranta s-ar fi trezit careva comentatori pensionari care sa incurajeze momentele de transpiratie excesiva si sa nu cumva sa spulbere mirosurile rasinoase la care am devenit imuni de atatia ani.
Am tacut! Fetele oamenilor erau atat de crispate, atat de ganditoare....avand in vedere unde traim cine sa se mai gandeasca la geamuri?!
Am preferat sa iau atitudine in alt mod: am coborat si am inceput sa batatoresc si eu zapada pana la destinatie!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Eu nu ma lepad de Romania ci ea se leapada de mine!

Un nou inceput

Trei pasi inainte unul inapoi