Unde este "acasa" ?
Ai simtit vreodata ca nu apartii locului? Eu da. Simt asta tot timpul. Nu stiu unde imi este locul. Nicaieri nu ma pot simti "acasa" si asta doare enorm de mult. Zi de zi si noapte de noapte traiesc ca si cum astept ceva. Astept sa simt ca acolo oriunde ar fi asta va fi "acasa". Si ma tem zilnic ca poate casa mea nu este nicaieri. Ma tem ca linistea la care tanjesc nu o sa vina niciodata. Nu simt ca duc o viata normala, ca o traiesc ca atare si cu bune si cu rele. Oare care o fi adevaratul raspuns?
De ceva vreme ne dorim sa plecam din Romania pentru totdeauna. Am peste 1000 de motive pentru aceasta decizie si acest lucru imi prelungeste si mai mult agonia pentru ca nu stiu daca vom reusi cu adevarat sau nu. Nu vreau sa nutresc la asa ceva de fiecare data pentru ca daca lucrurile nu ar iesi cum ne-am astepta m-ar demoraliza total. Incep sa am o mare fobie in a-mi dori unele lucruri, pentru ca daca se intampla sa am acel "ceva", cu siguranta ar veni si dezavantajele si nu stiu cat de mult m-ar afecta acestea, daca as putea sa le depasesc sau nu.
Acu 2 ani am fost la Viena si am gustat un pic din ce inseamna sa ai o viata relaxata, linistita. Sa te plimbi intr-un oras curat, frumos, civilizat, sa te bucuri de arhitectura orasului sa profiti de infrastructura si sa te poti deplasa in orice colt fara a-ti face nervi in trafic si fara a te imbulzii in "ratb". E un contrast izbitor intre acei oameni si noi. Fete senine, odihnite, sanatoase aproape fara griji. Si chiar daca ar avea griji cu siguranta ar trece cu brio peste ele. Oare sunt egoista daca imi doresc sa ne fie mai bine?! Aici in Romania este o adevarata cursa in a munci si a aduna cat mai multi bani incat uiti total de ce inseamna cu adevarat sa traiesti. Nu inteleg de ce ne dorim in continuare sa traim in mizeria asta?! Imi pare rau ca la Viena ne-am comportat ca "gura-casca" si am fost intr-un adevarat maraton pentru a vizita cat mai multe muzee in loc sa ne relaxam cu adevarat. Nu credeam ca acea liniste a orasului ma putea agasa in asa hal pentru ca nu sunt obisnuita sa stau intr-un loc fara griji. Daca as sta intr-un asemenea oras mi-ar fi greu sa ma adaptez din acest punct de vedere pentru ca aici in Romania este o lupta de supravietuire pe cand in afara trebuie doar sa-ti traiesti viata pur si simplu. Muncesti si acolo intr-adevar, viata e scumpa de asemenea dar la sfarsit de zi nu ma intorc intr-un bloc comunist, nu fac 2 ore in trafic pana acasa unde ajungi sa faci un dus sa mananci si sa te culci; nu stau cu teama ca huliganii de peste drum imi vor da in cap, stiu ca taxele platite nu se duc in buzunarele tuturor guvernantilor, pot alege sa ma plimb in parcuri, sa vad istorie la tot pasul. Evident ca nu o sa fie totul roz, exista coruptie oriunde as decide sa stau dar la o scara mult mult mult mai mica. Imi vine sa le dau un dos de palma celor care afirma "crezi ca in alta tara o sa-ti fie mai bine?" Tu ce crezi? Aici pentru ce stau? Sanatatea, invatamantul, justitia sunt la pamant! Pentru ce sa inghit atata hotie?! Doar asa..pentru simtul civic...nevoia de a ma simti patriot?! Sa muncesc ca un bou sa-mi fac credit sa-mi cumpar un apartament sa muncesc in continuare ca un bou pentru achitarea creditului sa fac copil sa-l dau la o scoala/liceu/facultate unde carte nu se mai face demult timp. Si chiar daca se face ce lucreaza dupa? Sta somer sau alege sa lucreze in invatamant pentru ca ii place pe un salariu derizoriu de 1200 lei. O sa renunte la placerea lui pentru ca nu se poate intretine. Ajunge sa se reprofileze pe ceva profitabil dar din pacate nu-i va placea ce va lucra. Va ajunge sa munceasca ca si parintii..ca un bou si sa-si ia cu credit o masina si un apartament.
Parintii si prietenii se pot vizita. Nu imi voi sacrifica viata pentru ei, e dreptul meu sa aleg sa traiesc cum vreau eu..cum simt! Romania are nevoie de foarte multi ani ca sa aleaga drumul cel bun si din pacate eu nu am timp sa astept asta.
De ceva vreme ne dorim sa plecam din Romania pentru totdeauna. Am peste 1000 de motive pentru aceasta decizie si acest lucru imi prelungeste si mai mult agonia pentru ca nu stiu daca vom reusi cu adevarat sau nu. Nu vreau sa nutresc la asa ceva de fiecare data pentru ca daca lucrurile nu ar iesi cum ne-am astepta m-ar demoraliza total. Incep sa am o mare fobie in a-mi dori unele lucruri, pentru ca daca se intampla sa am acel "ceva", cu siguranta ar veni si dezavantajele si nu stiu cat de mult m-ar afecta acestea, daca as putea sa le depasesc sau nu.
Acu 2 ani am fost la Viena si am gustat un pic din ce inseamna sa ai o viata relaxata, linistita. Sa te plimbi intr-un oras curat, frumos, civilizat, sa te bucuri de arhitectura orasului sa profiti de infrastructura si sa te poti deplasa in orice colt fara a-ti face nervi in trafic si fara a te imbulzii in "ratb". E un contrast izbitor intre acei oameni si noi. Fete senine, odihnite, sanatoase aproape fara griji. Si chiar daca ar avea griji cu siguranta ar trece cu brio peste ele. Oare sunt egoista daca imi doresc sa ne fie mai bine?! Aici in Romania este o adevarata cursa in a munci si a aduna cat mai multi bani incat uiti total de ce inseamna cu adevarat sa traiesti. Nu inteleg de ce ne dorim in continuare sa traim in mizeria asta?! Imi pare rau ca la Viena ne-am comportat ca "gura-casca" si am fost intr-un adevarat maraton pentru a vizita cat mai multe muzee in loc sa ne relaxam cu adevarat. Nu credeam ca acea liniste a orasului ma putea agasa in asa hal pentru ca nu sunt obisnuita sa stau intr-un loc fara griji. Daca as sta intr-un asemenea oras mi-ar fi greu sa ma adaptez din acest punct de vedere pentru ca aici in Romania este o lupta de supravietuire pe cand in afara trebuie doar sa-ti traiesti viata pur si simplu. Muncesti si acolo intr-adevar, viata e scumpa de asemenea dar la sfarsit de zi nu ma intorc intr-un bloc comunist, nu fac 2 ore in trafic pana acasa unde ajungi sa faci un dus sa mananci si sa te culci; nu stau cu teama ca huliganii de peste drum imi vor da in cap, stiu ca taxele platite nu se duc in buzunarele tuturor guvernantilor, pot alege sa ma plimb in parcuri, sa vad istorie la tot pasul. Evident ca nu o sa fie totul roz, exista coruptie oriunde as decide sa stau dar la o scara mult mult mult mai mica. Imi vine sa le dau un dos de palma celor care afirma "crezi ca in alta tara o sa-ti fie mai bine?" Tu ce crezi? Aici pentru ce stau? Sanatatea, invatamantul, justitia sunt la pamant! Pentru ce sa inghit atata hotie?! Doar asa..pentru simtul civic...nevoia de a ma simti patriot?! Sa muncesc ca un bou sa-mi fac credit sa-mi cumpar un apartament sa muncesc in continuare ca un bou pentru achitarea creditului sa fac copil sa-l dau la o scoala/liceu/facultate unde carte nu se mai face demult timp. Si chiar daca se face ce lucreaza dupa? Sta somer sau alege sa lucreze in invatamant pentru ca ii place pe un salariu derizoriu de 1200 lei. O sa renunte la placerea lui pentru ca nu se poate intretine. Ajunge sa se reprofileze pe ceva profitabil dar din pacate nu-i va placea ce va lucra. Va ajunge sa munceasca ca si parintii..ca un bou si sa-si ia cu credit o masina si un apartament.
Parintii si prietenii se pot vizita. Nu imi voi sacrifica viata pentru ei, e dreptul meu sa aleg sa traiesc cum vreau eu..cum simt! Romania are nevoie de foarte multi ani ca sa aleaga drumul cel bun si din pacate eu nu am timp sa astept asta.
Comentarii
Trimiteți un comentariu