Trenul plin de mere
Nu stii unde te poarta, nu stii cat timp vei sta in el, nu stii daca este ultimul sau de abia printre primele.
Inainte sa stiu ca voi pleca spre Olanda am visat ca eram in tren! A fost singurul meu indiciu care mi-a dezvaluit o parte din viitor. Stiam ca vom pleca intr-o calatorie. A. tocmai era prins intr-un proces de interviuri, iar dupa ultimul treceau saptamani fara nici un raspuns. Si totusi...stiam! Stiam ca vom pleca.
Sa visezi ca din cand in cand vei lua trenul. Ce bucurie era pentru mine cand eram mica sa stiu ca in curand vom pleca cu ciu-ciu la mare sau la Campulung.Nu conta cate ore faceai, nu conta ca stateam in Golesti 2 ore, copil fiind nu observi nimic din ce este "negru". Totdeauna te incanta ceea ce e frumos. Nu Eva a mancat prima din marul cunoasterii ci toti cand eram mici am muscat din astfel de mere. Ce ti se spunea cand erai mic? Un mar pe zi tine doctorul departe. Doctorul? Ce metafora curioasa! Si in fond ce reprezinta cunoasterea? Ce ar trebui sa invatam din ea? Cati oameni sunt atatea adevaruri exista. Nu exista un adevar valabil tuturor.
Dar sa revenim la mere. Se pare ca la un moment dat cineva s-a gandit sa "plastifieze" marul si sa ne fie adus din alte zari. Sa te incante culoarea, marimea si in final sa te dezamageasca gustul. Peste tot am auzit povesti vanatoresti de plecare in cautarea merelor naturale! Ni s-a spus si am crezut cu frenezie ca in Romania nimic nu mai este bun. Fructe si legume modificate genetic, oameni omorati cu mere pe drumurile patriei, oameni muncind pe plantatii de capsuni asteptand recompense in mere. Un adevarat exod in masa s-a produs. Functionarii publici te tratau cu sictir daca vedeau ca ai astfel de asteptari. In fiecare zi, cica intre orele 12-13 nu lucreaza ci isi iau masa. Fiecare masa este insotita de un mar plastifiat si iti rad in nas ca visezi ca prostul la marul natural! La televizor, politicienii se bat ca chiorii pe mere padurete! Toti promit ca vor invia agricultura ca sa planteze ultimile seminte de mere naturale tinute bine sub cheie la BNR. Nimeni nu face autostrazi deoarece vor sa opreasca cu orice pret astfel de exoduri obligandu-i sa aleaga merele importate de altii. Mere ce nu-ti ofera nici o cunoastere. Iti rupe ce aveai mai de pret din copilarie si te lasa la mjlocul vietii cu dureri mari de stomac. La televizor toti se fac ca se bat pentru tine. Moguli si politicieni..oare pe cine sa mai crezi?! Toti promit ca merele lor vor fi mai dulci decat cele naturale. In pomenile electorale te mint cu plase pline cu faina, zahar si ulei cand de fapt acolo exista doar...mere!De asta tara merge unde merge. Din fiecare mar se naste un vierme. Oricati ai zdrobi nu e de ajuns. Pana si maidanezii mananca mere. D'aia nu mai scapam de ei. Tiganii s-au dus sa caute mere de aur prin tari ca Italia, Spania, Franta.
Asa a fost si trenul meu: plin de mere. M-au intoxicat prin orice metoda de "informare" ca nimic nu mai este bun. Ca peste tot o sa gasesc doar mere plastifiate si ca vreau ca nu vreau trebuie sa ma multumesc cu ele. Mi-am luat sarsanalele si am plecat in cautarea adevarului. Nu am sperat ca voi manca mere naturale dar am sperat ca lucrurile or sa fie altfel. O astfel de experienta este nemaipomenita. Te scoate din iuresul problemelor, te rupe de vechea ta viata, te bati cu pumnii in piept ca te vei adapta ca muschiul pe o stanca si dupa ce stai un an pe taram strain constati ca si merele lor sunt la fel de plastifiate.Constanti ca de fapt inca se mai gasesc...mere naturale in tara ta! Dar oare merele naturale imi vor reda adevarul pe care il vreau? Oare trenul meu, pe ultima statie, ce fel de mere va avea?
Urmatorul articol: La rascruce de drumuri!
Inainte sa stiu ca voi pleca spre Olanda am visat ca eram in tren! A fost singurul meu indiciu care mi-a dezvaluit o parte din viitor. Stiam ca vom pleca intr-o calatorie. A. tocmai era prins intr-un proces de interviuri, iar dupa ultimul treceau saptamani fara nici un raspuns. Si totusi...stiam! Stiam ca vom pleca.
Sa visezi ca din cand in cand vei lua trenul. Ce bucurie era pentru mine cand eram mica sa stiu ca in curand vom pleca cu ciu-ciu la mare sau la Campulung.Nu conta cate ore faceai, nu conta ca stateam in Golesti 2 ore, copil fiind nu observi nimic din ce este "negru". Totdeauna te incanta ceea ce e frumos. Nu Eva a mancat prima din marul cunoasterii ci toti cand eram mici am muscat din astfel de mere. Ce ti se spunea cand erai mic? Un mar pe zi tine doctorul departe. Doctorul? Ce metafora curioasa! Si in fond ce reprezinta cunoasterea? Ce ar trebui sa invatam din ea? Cati oameni sunt atatea adevaruri exista. Nu exista un adevar valabil tuturor.
Dar sa revenim la mere. Se pare ca la un moment dat cineva s-a gandit sa "plastifieze" marul si sa ne fie adus din alte zari. Sa te incante culoarea, marimea si in final sa te dezamageasca gustul. Peste tot am auzit povesti vanatoresti de plecare in cautarea merelor naturale! Ni s-a spus si am crezut cu frenezie ca in Romania nimic nu mai este bun. Fructe si legume modificate genetic, oameni omorati cu mere pe drumurile patriei, oameni muncind pe plantatii de capsuni asteptand recompense in mere. Un adevarat exod in masa s-a produs. Functionarii publici te tratau cu sictir daca vedeau ca ai astfel de asteptari. In fiecare zi, cica intre orele 12-13 nu lucreaza ci isi iau masa. Fiecare masa este insotita de un mar plastifiat si iti rad in nas ca visezi ca prostul la marul natural! La televizor, politicienii se bat ca chiorii pe mere padurete! Toti promit ca vor invia agricultura ca sa planteze ultimile seminte de mere naturale tinute bine sub cheie la BNR. Nimeni nu face autostrazi deoarece vor sa opreasca cu orice pret astfel de exoduri obligandu-i sa aleaga merele importate de altii. Mere ce nu-ti ofera nici o cunoastere. Iti rupe ce aveai mai de pret din copilarie si te lasa la mjlocul vietii cu dureri mari de stomac. La televizor toti se fac ca se bat pentru tine. Moguli si politicieni..oare pe cine sa mai crezi?! Toti promit ca merele lor vor fi mai dulci decat cele naturale. In pomenile electorale te mint cu plase pline cu faina, zahar si ulei cand de fapt acolo exista doar...mere!De asta tara merge unde merge. Din fiecare mar se naste un vierme. Oricati ai zdrobi nu e de ajuns. Pana si maidanezii mananca mere. D'aia nu mai scapam de ei. Tiganii s-au dus sa caute mere de aur prin tari ca Italia, Spania, Franta.
Asa a fost si trenul meu: plin de mere. M-au intoxicat prin orice metoda de "informare" ca nimic nu mai este bun. Ca peste tot o sa gasesc doar mere plastifiate si ca vreau ca nu vreau trebuie sa ma multumesc cu ele. Mi-am luat sarsanalele si am plecat in cautarea adevarului. Nu am sperat ca voi manca mere naturale dar am sperat ca lucrurile or sa fie altfel. O astfel de experienta este nemaipomenita. Te scoate din iuresul problemelor, te rupe de vechea ta viata, te bati cu pumnii in piept ca te vei adapta ca muschiul pe o stanca si dupa ce stai un an pe taram strain constati ca si merele lor sunt la fel de plastifiate.Constanti ca de fapt inca se mai gasesc...mere naturale in tara ta! Dar oare merele naturale imi vor reda adevarul pe care il vreau? Oare trenul meu, pe ultima statie, ce fel de mere va avea?
Urmatorul articol: La rascruce de drumuri!
fa-te mai ,jurnalist,ca prea bine scrii !!!
RăspundețiȘtergereMersi frumos de apreciere!
RăspundețiȘtergere