Pasare de noapte 3

Atata timp cat voi locui in aceasta casa cu siguranta voi scrie o adevarata franciza avand ca tema handicapul meu de a adormi ca un om normal.
Oameni buni de data asta este liniste pe campul de batalie. Piti poate ca si-a parasit stapanul feroce, mandrul posesor al unui Hummer ce nu-si mai odihneste demult timp cauciucurile groase pe carosabilul plin de zapada. Nu se mai aud vestitele intrebari"Ai inteles?!"....foarte posibil sa o fi luat-o razna respectivul, de cand a plecat dra, deoarece in jur de ora 1:00 acesta canta in baie cu o deosebita proasta ureche muzicala. Cine stie poate lui Gicu i-ar fi placut o astfel de companie! Poate din aceasta cauza nu i-am mai vazut piciorusele prin baia mea!
Ei bine, asta seara la ora 1:00 ma hotarasem sa gatesc! Am spus ce rost mai are sa astept maine sa gatesc cot la cot cu Greierasu', cand acesta poate foarte bine sa deschida ochisorii in zori diminetii si sa se bucure lacom la bucatele de pe aragaz (o supa si un pilaf de/cu pui).
De data asta s-a intamplat ceva diferit ...ceva creepy...ceva horror care m-a facut sa-mi inghete sangele in vine in timp ce tineam polonicul. Inainte de a va povesti vreau sa va spun un mic detaliu destul de semnificativ: blocul minune este in forma de U asta inseamna ca toti ne vedem la fiecare in parte bucatariile si balconul. Bun! Cum amestecam eu in supa cu mana stanga si in pilaf cu mana dreapta mi-am spus ca trebuie sa deschid geamul un picut mai larg. Am tras usurel perdeaua si in timp ce deschideam fereastra am ramas perplexa de faptul ca un individ sau o individa ma spiona nestingherit/a. M-am retras repede dupa perdea si am avut senzatia ca inima e gata sa-mi sara din piept direct in pilaf ingrozita de o astfel de gretosenie. Initial am spus ca mi-am vazut reflectia in geam si la ora asta tarzie mi-am iesit din minti. Cu greu am mai facut o incercare: ma fac ca potrivesc ceva la geam si ma uit pe sub sprancene catre individ! Soc! Individul persista! Am tras furioasa perdeaua gata sa-mi cada cu tot cu galerie si mi-am spus: inteleg sa te uiti intamplator ca ai auzit o nebuna gatind la ore neomenesti dar sa te holbezi ca un sadic este absolut dezgustator. Mai tarziu am facut o ultima verificare. Am inchis repede lumina in toata casa...mi-am luat lanterna si m-am dus tiptil in balcon sa-l spionez si eu. Nu mai era acolo ci doar se vedea o lampa aprinsa! Am rasuflat usurata si m-am intors in bucatarie la strachinele mele cu mancare. Cu aceasta intamplare mi-am atins nivelul maxim de a pleca cat mai repede din zona asta si de a evita pe cat posibil blocurile in forma de U.
Motivul pentru care am ales sa gatesc a fost faptul ca am asteptat deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarna 2010. Iata ca a inceput!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eu nu ma lepad de Romania ci ea se leapada de mine!

Un nou inceput

Trei pasi inainte unul inapoi