Observati: "atmosfera", imprejurimile, moara de vant, pasarelele ciripesc, iarba verde;tipa care este o profesoara extrem de old-fashioned, imbracata la camasuta cu perle albe la gat....
Observ cu un oarecare sentiment de maretie ca noi oamenii ne schimbam o data la cateva luni. Nu de haine dar de decizii. Daca acu 1 an, culoarea aleasa pentru acest blog mi se parea fabuloasa, acu sunt de-a dreptul oripilata de tematica pusa. Drept dovada, ca ce ne placea odinioara nu mai este nicidecum valabil in prezent. Spun sentiment de maretie pentru ca in astfel de schimbari iti observi propria intelepciune. Iar aici nu mai fac aluzii la albastrul orbitor. O data cu trecerea timpului devii mai batran si mai cumpatat in judecata pe care o ai asupra lucrurilor din jurul tau. Devii mai rabdator cu oamenii care nu prea iti sunt pe gustul tau. Le mai dai o sansa! II mai ierti ca sunt si ei oameni ca si tine. Cred ca 90% din reactiile pe care le au , fie ca iti sunt pe plac sau ba, nu au nici o legatura directa cu tine. De ce sa te superi ca ti s-a vorbit intr-un anumit fel daca el/ea doar in felul asta stie sa vorbeasca. Atata stie, atata poate. ...
I always thought writing in my own language, after living many years outside Romania, felt so unattainable. I'll substitute Romanian words with English words and I wouldn't know what I want to say in the end. Don't get me wrong I don't have much fluency to exercise such a desire but..still dreaming about writing something, a book perhaps?! Ha! Look at me already dreaming of the appearance of such a book...my book. Yep, nonsense that's what it is. Why not a leaflet to post it to my neighbors instead?! Much attainable, right? I always always felt deep inside me a real hunger for writing. Sometimes I come up with pretty good chunks of phrases, expressions or crazy ideas. I would have loved to dive into them but I would get lost. I am not very good at inventing stories nor did I try. But every time I want to write something I get stuck. Tried recording my own voice but it felt weird, strange, like that voice is not mine or it didn't feel authentic enou...
Simt ca trebuie sa scriu, sa fac asta pentru mine si pentru cei care sunt ca mine. De peste o luna de zile m-am hotarat impreuna cu sotul meu sa emigram in alta tara. Nu va imaginati de cata lume m-am putut lovi dornica sa-mi demonstreze ca decizia noastra este una total gresita si ca in final ne vom intoarce in tara cu coada intre picioare, ca le vom da dreptate si ca abia asteapta sa vada dezamagirea pe chipul nostru. Placa lor cea mai folosita este: "ai impresia ca acolo o sa-ti fie usor?".Oare care sunt adevaratele motive care ii fac sa gandeasca in felul asta deoarece in discutiile mele cu ei niciodata nu am lasat impresia ca ma duc acolo ca sa-mi fie usor asa ca de ce nevoia asta, de a mi se spune de mii de ori ca va fi greu..ca vei munci pana nu mai poti....ca nu te vei simti integrata..ca-ti va fi dor de Romania...ca-ti va fi dor sa vorbesti limba natala. Toti ma judeca pana la sange de parca incalci cel mai mare sacrilegiu. Ma simt de parca sunt stigmatizata! Piatra ...
Chiar ca profa asta nu seamana cu mine:):)
RăspundețiȘtergere