marți, 28 iunie 2011

Zborul meu

Cat timp am fost in avion am inceput sa scriu cate ceva printr-un carnetel.
Iata notitele mele:

"Sunt in avion gata pentru RO si ma doare cumplit capul. Desi zborul este oarecum scurt este imposibil sa ai o calatorie relaxanta. De cand am ajuns in aeroport a trebuit sa fiu atenta dupa pancarte, semne, sa vad unde se lasa bagajul, unde este check-in, unde este poarta de imbarcare etc. Mentionez ca este pentru prima data cand zbor singura. In alte dati il aveam pe Alex langa mine si nu era musai sa-mi bat eu capul cu fleacuri din astea. Dupa cateva secunde pierdute la afisajul zborurilor am inceput sa "adulmec" din mers pancarta cu Plecari si Check-in. Observ ca, pentru cei cu biletele deja printate puteam sa ma duc singurica si sa-mi lansez bagajul in neantul plin de alte sute de bagaje. Imi spune o duduie ca pot sa fac asta singura eu ii spun speriata ca nu am mai facut asa ceva...ea imi spune ca nu-i nimic o sa scrie..imi venea sa-i zic...dar eu nu stiu sa citesc :))). Vroiam doar ca cineva sa-mi puna bagajul pe banda si sa-mi lipeasca eticheta pe el. In fine. Ma pun in fata faptului implinit, imi vine randul, imi arunc ochisorii pe display si imi spune sa-mi scanez biletul. Dupa cateva scanari esuate reusesc si surprinzator imi apar informatiile pe display, nume, zbor etc. Imi spune sa las bagajul pe banda cu manerul in sus sa iau eticheta care tocmai mi-o eliberase si sa o lipesc. Hmmm...cand cineva imi spune sa lipesc o eticheta presupun ca se dezlipeste doar partea ce trebuie lipita. Incerc sa dezlipesc pe acolo dar in zadar....in loc sa iau toata eticheta luam doar bucati din ea...ceva nu merge! Ma duc la o cucoana si ea imi explica just stick it! Stick it! Stick it! Vine langa mine, asta dupa ce a escaladat la propriu un scaun (am avut impresia ca a sarit ca la curse peste scaun). Intr-adevar eticheta se indoaie si se lipesc partile intre ele. Eu nu mi-am dat seama deoarece nu simteam nici un lipici pe eticheta respectiva ca sa-mi pice fisa ca trebuie doar sa presez capetele intre ele . Eheee..filozofie mare! Mai apas ok pe ecran, se inchide oblonul si gata..bagajul dispare! A fost o scena ca in Aliens cand Sigurney Weaver aseaza maimuta intr-o capsula si apasa pe buton sa se catapulteze sau ceva de genul asta.
Dupa aceasta extenuanta experienta ma duc la check-in. Imi prezint pasaportul, se uita ala la poza apoi la moaca mea...mai sta cateva secunde cu pasaportul in mana, isi intreaba colegul daca Romania a intrat in spatiul ma-sii de parca era chiar relevant. RO face parte din UE...ce mai conteaza si alte spatii.
Trec si peste asta si ma indrept catre poarta de imbarcare. Aveam D47. Vad pancarta cu D1-D47. Merg si merg si vad D1 apoi D2 apoi D3...offff...pai pana ajung eu la D47 nici nu mai apuc sa ma uit pe la duty free. Asa ca ma intorc din drum si iau magazinele la puricat dupa suveniruri pentru apropiati. Termin si cu partea asta si o data cu ea si toti banii mei si ma intorc ca un cal obosit in sala de asteptare. In timp ce stau la coada pentru a ma imbarca ma amuz copios in privinta un pasager nervos, suparat ca suntem in interziere si nu vroia nici sa-si duca caruciorul de bagaje acolo unde trebuia. A zis ca se grabeste...de parca avionul pleca o data ce pasea el pe poarta! Sunt pe scaunul meu, dupa ce m-am chinuit sa-mi bag geanta cu laptop si alta punga sub scaunul din fata mea cedez nervos si imi pun bagajele deasupra. Cand colo il vad pe nenea suparatul...se uita chioras la numerele locurilor si sper sa nu se aseze langa mine. Offf. Chiar langa mine sta! Cat ghinion pot avea! Sper sa nu puta langa mine. Dupa cativa stropi de sudoare luate cu mana, cateva accese de tuse aproape convulsiva si cateva oftaturi am zis ca lesin. Ii miroase gura ingrozitor. Ma asez un pic mai pe dreapta cat mai aproape de geam si incep sa-mi fac dintr-un carton aer. Se tot uita in stanga in dreapta. In fine. Devine cumintel. Transpiratia nu mai abunda pe el! Ne pregatim de zbor! Incepem sa mergem si sa mergem...aveam in fata noastra vreo 5 avioane: 4 KLM-uri si un Martinair Cargo care era IMENS. Dupa vreo 10 minute iata ca incepem sa luam viteza, sa se simta viteza din ce in ce mai mare, motoarele huruind si gataaaa..zburam! Dupa cateva curbe mi se aseaza in sfarsit si inima la locul ei. Momentan era situata undeva pe langa vezica urinara cred!
Omuletul nervos este roman, are peste 60 de ani, gras si tocmai s-a bagat in seama cu vecina lui din dreapta (el stand la mijloc). Dupa cateva priviri in directia mea cred ca a constant ca as fi vreun copil si nu are ce sa vorbeasca cu mine. Pe mine m-a bucurat nespus. Observ ca s-a autoservit cu sandvisul doamnei, ceva de genul nu-l mananci, asa-i? apoi a servit niste vin si niste apa minerala. Intre timp, vine o stewardaza la el si il intreaba ce s-a intamplat la poarta de imbarcare de a fost atat de suparat. Pai el a venit la 9:30 si a trebuit sa astept 2 ore jumate pana sa se imbarce si felul in care i s-a vorbit, cat neprofesionalism. A tras concluzia ca acei oameni si-au gresit meseria. Ca nu este prima data cand trece prin asa ceva. Numai aberatii debita. Dupa ce se termina povestea ii spunei vecinei: "Uite, asta stie sa se poarte, stie sa vorbeasca!" Ce respect isi doreste de la semenii lui daca se adreseaza cu "asta" in loc de dansa sau doamna! Un ipocrit!

Avem un pilot exceptional, vorbeste o engleze impecabila, iti da foarte multe informatii despre vreme, despre ruta parcursa, despre turbulente (te anunta dinainte) etc. Acum suntem deasupra orasului Praga, undeva la nord. Temperatura -55 C, altitudinea 11887, ground speed 870 km...apropo..cum adica "ground speed"? Poate air speed! :)
Am mancat un sandvis , de fapt era o lipie ce continea niste ardei, pui, condimente etc. A fost ff fierbinte iar de baut am luat o apa ca sa-mi iau o pastila de Aulin.
Aproape am parcurs juma de drum. Afara e frumos, fara nori, vad sute de parcelute cu forme neregulate iar pe ici colo cateva orasele sau satuce. Zici ca arata ca niste musuroaie fiecare avand propria regina-albina. (Ah! Tocmai a mai cerut vin si e atat de nesuferit). Ni s-a dat si o prajitura. El nu a luat desi putea sa o ia si sa i-o dea vecinei ca tot i-a mancat sandvisul.
Echipajul este foarte amabil si iti ofera bauturi de 2-3 ori.
Tocmai am vazut acu cateva minute ceva senzational. Cel putin privit de aici arata altfel. Am vazut un alt avion, ruta lui s-a intersectat pesemne cu a noastra si se putea observa cu usurinta viteza mare pe care o avea. Parca era o jucarie tocmai lansata de cineva cu prastia.
Acum se vad din loc in loc norii pufosi, mititei e ca si cum ai privi intr-o oala de supa, gata sa iei cu spumiera spuma facuta de deasupra si sa faci loc pentru a vedea mai bine. Mi-au inghetat picioarele. Abia astept sa aterizez. Afara nu se mai vede nimic suntem deasupra unui plafon de nori. (Acuma discuta despre insule si cate calatorii a facut el). Echipajul iar ne-a servit cu ceva iar mosul asta si-a luat prajtura si si-a ascuns-o. Sa nu cumva sa vada ca el are prajitura si sa nu-i mai dea si altceva.
Dupa aterizare mi-am asteptat vreo 30 minute bagajul. Poate chiar a facut o tura pe orbita. Il vad pe M. si suntem gata sa pornim spre casa. S-a intrebat de ce nu mai ieseam ca doar a vazut stewardezele iesind si ele de obicei ies ultimele..nu erau cine stie ce..a constat el...chiar babite erau. EU: dar stai sa vezi stewardezul!!! Acolo bomboana de baiat! :) "

update: mi s-a atras atentie --->"ground speed .. ca masoara viteza de deplasare fata de pamant :P"

2 comentarii:

  1. ai scris in direct,in avion? sau cum ai tinut minte atatea detalii?? ar trebui sa scrii la Sky Lady :D

    RăspundețiȘtergere
  2. dap! mi-am notat pe un carnetel!

    RăspundețiȘtergere