Multumesc!


dragii mei,

Sa va povestesc cum a decurs ziua de ieri: eram extrem de melancolica. Scriam mamei un mail in care depanam niste amintiri din copilarie ( Dap...mama la 55 de ani este in pas cu tehnologia:sta pe mess si da mail-uri! ). Si plangeam de-mi sarea camasa de pe mine ca sa zic asa. Si ma suna Alinutza. Doamne ...prost moment si-a nimerit! Nu-i raspund. Plangeam de mama focului din cauza amintirilor evocate si Alinutza mea nu se lasa. Suna iar! OMG...stai sa raspund e ceva urgent. S-a intamplat ceva rau! De ce insista?! Tocmai acum. Si raspund. Are nevoie urgent sa vorbeasca cu mine. Ceva cumplit de transmis. Nu supravietuieste pana maine daca nu vorbeste cu mine. Sa ne intalnim undeva ce sa facem? Intreb eu ( fata mi-o simteam stransa..era cute de la lacrimi ) -poti sa supravietuiesti pana mai tarziu?:D Alina- nu cred ca pot. -Bineee. -Vino la mine. Ii dau directii ce si cum! Si ma uit pe fereastra dupa ea! Intre timp gandurile isi faceau buluc in mintea mea: a murit mama ei! Asta e! E devastata! Sper sa fie atenta cum merge si cum traverseaza! O zaresc de la fereastra mea:ca romeo si julieta. Intamplator nu am recunoscut-o din cauza caciulii ( ea poarta de obicei una neagra ..zici ca acu sparge vreo banca ) duce in brate ceva imens...o punga. Cum se apropie: vad niste frunze..pare un ghiveci. Doamne ..atat de grav este!Si-a cumparat o planta si ei nu-i plac plantele! Suna la interfon. Urca scarile. Nu-i vedeam fata de planta. Nu-mi spune nimic. Intram in sufragerie: se chinuie sa scoata planta impreuna cu o carte scrisa de Helen Exley, "Valori Eterne"si spune: -Din partea departamentului Collection si AR!!! -Asta eraaaa? Ce surprinsa am fost! Nici prin cap nu mi-a trecut ca urma sa primesc un cadou de la voi! De obicei prevad astfel de chestii. Culmea este ca cineva s-a dat de gol si tot nu am reusit sa fac legatura! Cu alte cuvinte: va multumesc din suflet pentru cadoul oferit! O sa cresc planta ca pe copilul meu! O sa va trimit poze cu ea..la 6 luni..la 1 anisor! Ce ghiveci i-a luat mama, daca ii place la soare la umbra. Cat despre carte..a reusit sa-mi stopeze gandurile melancolice din mintea mea! Mi-am pastrat camasa pe mine. Nu a mai sarit! :)



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Un nou inceput

Eu nu ma lepad de Romania ci ea se leapada de mine!

Notes to myself and for everyone who's bored